24.9.16

Midnight thought

Never undestimate the power of the unacceptable!

Therapy

"Oamenii care spun stupizenii la terapie sunt in general speriati de ceea ce ar putea dezvalui daca si-ar lua intr-adevar timp sa fie ei insisi"

17.9.16

fasii

ies din casa
- Mai usor, cretinule! E mobila noua!
- Ma scuzati, va rog, nu am vrut
- Degeaba nu ai vrut, ti-a iesit.
- Ma scuzati
- Nu te mai scuza atat si fii atent. Cum te-au angajat, nenica, astia de la mutari? Nu a trebuit sa treci vreun test de competenta, ceva?
baiatul privi in pamant ... a ajuns liftul
ma urc.
bezna
la etajul 3 se blocheaza masinaria...aproape ca intru in panica
il sun pe administrator
- Buna dimineata dle R, sunt Raluca de la 5. S-a blocat liftul, puteti suna la firma care il administreaza, va rog?
- Lasa, isi da drumul. Este prea devreme acum, nu vine nimeni
- Dar ma grabesc ... si platesc intretinere pentru un lift care merge
- Te-ai trezit cu personalitate azi? Nu sun acum, ai rabdare. E o virtute pentru cei care o au
- Dle R, va rog sa sunati.
- Hai pa.
si inchide.
eu, in bezna, intru pe Facebook ...sa-mi aduc aminte cum ar fi sa am 660 de prieteni. imaginari.
zbaaang, lumina si zgaltaiala.
ajung la parter.

- Alo!
- Servus, te-ai trezit?
- Serios? Trebuia sa fiu deja la birou si tu ma intrebi daca m-am trezit?
- Esti ciufuta?
- Putin. Vorbim mai tarziu.
- Ai grija.

o iau pe jos spre Sala Palatului unde stiam ca sunt taxiuri
nimic ... asa ca ma duc mai departe
sunt pe tocurile care ma rod de innebunesc...m-as intoarce acasa si mi-as baga picioarele in responsabilitati cu care oricum nu rezonez

cu dureri in talpa dar pastrand aparentele, ajung in Amzei
- Buna ziua, sunteti liber?
- Unde mergeti?
- pe Barbu Vacarescu
- 10 lei e bine?
- ceas nu aveti? e bine cat arata ceasul
- 10 lei sau luati pe altcineva

bat la alta usa...
- sunteti liber?
- da.
- pe Barbu Vacarescu, va rog!
- unde pe Barbu Vacarescu? ma intreaba ea
- la Mac, va rog
- Sigur! apoi revine la discutia ei anterioara
Fata, pe bune, am crezut ca il iau de gat...el crede ca asa se mentine o relatie, doar cu flori si scos in oras din cand in cand? (...) Nu, mai, i-am spus deja ca nu mai pot asta ... nu mai rezist, am si eu nevoie de afectiune, de dragoste. Nu trebuie sa fiu deosebita pentru toti, mi-ajunge daca sunt pentru el. Zau, eu nu stiu unde ii gasesc asa de reci si lipsiti de orice gest dragastos.
- Aici e bine, zic eu.
- Sigur. 8 lei. O zi frumoasa!

cobor, simt din nou durerea de talpi ... inghit in sec, ma consolez la gandul ca arat bine si ma asez la coada pentru un McSundae
- Bai, i-ai spus?
- Ce sa-i zic, frate? Ea n-are ochi sa vada?
- Bai, tre sa-i zici. Nu sunt toti ca tine, nu te mai gandi ca toti gandesc cum gandesti tu. Spune, ca nu mori!
- Nu pot, frate. Intru in pamant de rusine.
- Atunci stai si inghite. Da' sa nu te mai aud ca te plangi.

- Cu ce va servesc?
- Un McSundae, spun eu
- Aici sau la pachet?
- La pachet.
- Sigur. 10 lei cincizeci. Va rog bani ficsi, nu am sa dau rest.

ies, incep sa mananc in inghetata...o, ce bine e! aproape uit ca ma duc la birou

- Buna dimineata!
- Buna dimineata!
- Buna dimineata!
- Buna dimineata!
- Buna dimineata!
- Buna dimineata!
- Buna dimineata!
- Buna dimineata!
(...)
- Pofta buna!
- Pofta buna!
- Pofta buna!
- Pofta buna!
- Pofta buna!
- Pofta buna!
- Pofta buna!
- Pofta buna!
(...)
- La revedere!
- La revedere!
- La revedere!
- La revedere!
- La revedere!
- La revedere!
- La revedere!
- La revedere!

dupa vreo 10 ore de birou ma duc inspre oras

- Puiut, ce faci? Cum a fost azi? ma intreaba mama la telefon.
- Bine, nimic deosebit. Sedinte multe si lailai-uri corporatiste
- Las' ca-i bine, nu trebuie sa va iubiti. Plus ca ai nevoie de bani. Si ce faci acum?
- Ies in oras putin
- Cu cine?
- Pa! Te iubesc

- Hello! Ce faci? Ai ajuns la timp.
ma saruta
sunt surprinsa...nu credeam ca va invata sa-si arate sentimentele
- Bine fac.
- Bine faci, bine gasesti.
- Credeam ca nu se mai termina ziua asta.
- De ce?
- Imi tin respiratia de vreo 12 ore....si acum reincep sa trag aer in piept
- Nu inteleg...pleaca daca nu iti place ce faci. Te irosesti intr-o vizuina cu patru pereti in timp ce te uiti pe geam prin gratii invizibile
- Da, nu intelegi
- Hai mai, serios...iar incepem? Ce, ai nevoie de bani?
- Nu
- De functie?
- Nu
- De siguranta?
- Da
- Fugi de-aici ... ai vrut sa formam un cuplu la un moment dat ... deci nu-mi vorbi de siguranta, iti place libertatea toata ziua, doar ca ti-e teama
- Ziua ta cum a fost?
- Tot cu tinut de respiratie
- De ce suntem asa prosti?
- Pentru ca e mai ieftin sa fii prost. Stii ce zic?

spre dimineata ma duc spre casa...merge liftul, ajung in apartament
beau un pahar de apa, ma imbrac in pijama si ma asez in pat
maine vreau sa fie altfel
 

16.9.16

concentric

nu mai am energie pentru a-mi consuma energia

absurdistan

cum ar fi sa ne trezim maine dimineata inconjurati de oglinzi...si oriunde ne-am uita sa ne vedem pe noi? sa nu ne mai scapam noua insine? si sa nu mai avem loc pe pupila pentru frumusetile acestei lumi?

cred ca ne-ar fi dor de ceea ce acum ne permitem sa trecem cu vederea

si chiar si asa, sa continuam sa ne ratacim?

notiunea de acasa nu se invata. 

clipa

e de-a dreptul sinistru sa ajungi sa tragi muschiuleste de obraji pentru a scoate un zambet.
sinistru
dar se practica 

11.9.16

regia zilelor mele



incerc sa inteleg sciziunea intre o parte (premiata) a regizorilor romani si mediul in care cred ei ca traiesc

tara este intr-o evolutie continua, oamenii intra mereu in ritmuri si sonoritati noi, caracterele se cizeleaza si retuseaza intru  'vremuri moderne', spiritul intreprinzator este la nivel fruntas in Europa ceea ce inseamna ca acceptam ideea de esec si ca riscam, incercam ... si ne iese.
sigur, avem si niste metehne, dar cine nu stie ca perfectiunea e plina de defecte mai are de trait cateva zeci de ani.

deci schimbarea are loc. incet, dar are loc.
ramane insa incremenita perceptia
a noastra fata de noi insine
si a celor din afara Romaniei fata de noi, cei din ea...

ma revolta ca sunt reprezentata in lume si printre cele mai prestigioase medii internationale de catre cei ce se considera elita
imi este mai putin rusine de cetatenii obisnuiti, simpli si neciopliti care ne pateaza imaginea decat imi este de acesti artistic-demagogi ai vremii care au puterea sa-i transforme pe cetatenii neciopliti in norma ... si o fac!
spre deosebire de primii, ceilalti ar trebui sa stie mai mult!
atat timp cat ei scot capul din cutia propriei tari si isi permit sa vorbesca despre ea la per tu, ma astept sa aiba decenta sa o faca gandind critic si facand o triere a propriilor lipsuri si incremeniri.
sau daca nu, sa bage capul la loc.

ce se intampla cu psihologia umana? de ce sa nu punem ceva in spectator, altceva decat angoase? de ce nu reusim sa vedem nimic bun? cum de se trece peste umanitate? unde a disparut notiunea de decenta?

ma astept ca dupa 3 ore de stat in scaun sa am o farama de simt nou, sa pot spune ca mi-a venit o idee, sa simt ca raman pe ganduri, sa gasesc nevoia de analiza si introspectie ... nu sa constat o data in plus ca mai e cineva care intareste randurile celor care transmit lumii ca 'numai in Romania se poate intampla asta'

am ajuns sa asociez pagubosul 'merge si asa' inclusiv cu lumea filmului, cand azi, dupa Sieranevada am conchis: 'Prefer un film modest realizat dar care sa reprezinte glasul unui regizor intelept, unuia impecabil din punct de vedere tehnic, dar care refuza ideea de schimbare in bine'.

filmele de tipul 4,3,2 , Sieraneveda, Bacalaureat, Moartea dlui Lazarescu si alte asemenea sunt mai nocive decat un sistem politic corupt. Ele invita la staza si regres din punct de vedere intelectual, si fac asta defiland pe covorul rosu ca exponenti ai unul sistem de care, voalat si totusi la vedere, se dezic.

i-as numi pe toti acestia cel mult regizori. nu regizori romani.
si as mai face ceva: in numele unei dictaturi a deschiderii ochilor si a luarii unei guri adanci de aer, as sista orice fonduri (chiar si pe acelea putine de la CNC) pentru scenarii de film care aduc sau pot aduce atingere Romaniei

pentru ca refuz ideea ca aceia care incearca sa faca lucrurile mai bune sa fie trasi in jos de premianti de scenarii care nu gasesc nimic interesant in viata lor reala.

2.9.16

vezi! (la ce te uiti)

"Nonsalanta, chiar placerea cu care parintii isi mint copiii mici e naucitoare. Ca un me­di­ca­ment e bun, cand nu e, ca i-a furat pisica su­zeta, cand i-a ascuns-o bunica, ca o sa-l duci in parc daca doarme, iar apoi il duci doar in camera cea­lal­ta, ca Gigel o sa-i aduca ju­caria inapoi, ca la anul o sa-i cumperi caine, cand stii sigur ca anul ala pica fix inainte de pastele cailor, ca mami si tati se iubesc la nebunie etc. etc. Ca sa obtina ce vrea de la el, pentru adult e perfect jus­ti­fi­cat sa minta copilul.
Ne scapa, insa, ca anii in care ne-am bucurat sa-l fra­ierim linistiti au intiparit in mintea lui o lo­gi­ca a rezolvarii nevoilor de la ceilalti prin min­ciuna si „fraiereala“, care-i va contorsiona ma­siv comportamentul de adult."
 
 
 
 
Cosmin Alexandru