30.11.13

remembering ... Closer

if you believe in love at first sight ... you never stop looking

desire is a stranger ... you think you know.

intimacy is a lie ... we tell ourselves.

truth is a game you play to win.

16.11.13

couples

- What's it like living with a woman?
- Like taking part in an auction sale. You never know if yours will be the best offer

The Best Offer

Trecutul prezent

Frunzarirea blog-ului in scopul de a gasi o anume postare m-a dus inspre aceasta si apoi aceasta. Ambele scrise intr-un noiembrie in care eram indragostita de cineva pe care viata mi l-a trantit in viata in gluma ... si doar apoi mi-a explicat ce a vrut de la mine ... in fine, a fost un sentiment care, desi trist, mi-a tinut ocupat un scop de viata pentru o perioada destul de lunga. Ca doar sarea pe rana iti da cea mai acuta senzatia de "traiesc!".
Partea interesanta a recitirii celor doua posturi a stat in faptul ca parcurgandu-le am simtit ca imi picura in suflet adevar ... dar cu gandul la o alta persoana. Din prezentul meu de acum.
Sa fiu indragostita si sa nu-mi fi pus problema in acesti termeni sau sa nu fi fost indragostita in trecut cand mi-am pus trairile in cuvinte?

Putem iubi la fel peste timp?
Daca am putea, am vrea sa o facem? :)

Putem iubi doua persoane in acelasi fel?
Sau doar punerea in cuvinte uniformizeaza emotiile din lipsa elementelor lingvistice care sa surprinda nuantarea fiecareia dintre ele?
Si daca totusi am putea iubi identic, merita oamenii sa fie iubiti nediferentiat?
Nu ar fi fost putin incoerent Dumnezeu cand a structurat emotii identice pe amprente unice?

Care este esenta ce determina tipologia amorului: cel care iubeste si modul(rile) in care o face sau cel iubit, ca inspiratie pentru celalalt?
Dar stati ... exista o tipologie a amorului sau doar fatete diferite ale aceluiasi lucru?

Daca ar fi sa nu mai desir ghemul trecutului si daca ar fi sa nu mai despic firul in patru, as inchide ochii, as trage adanc aer in piept si as spune ca iubirea nu se analizeaza. Se traieste mereu in raport cu prezentul fiecarei clipe. Adica mereu altfel ... personalizat dupa chipul si asemanarea locului geometric* determinat de ochii ce te privesc caprui si de privirea ne-nuantata si obiectiva pe care trebuie sa o indrepti spre tine.

*locul geometric reprezinta, in geometrie, multimea punctelor care satisfac o anumita proprietatate. Aici, aceasta proprietate s-ar rezuma la a accepta sa fii trait de o emotie si de a nu incerca sa preiei fraiele.

Sinceritatea nu te lasa fara prieteni. Ii triaza.

Unii spun ca daca esti mereu sincer vei avea mai putini prieteni. Eu cred ca vei avea fix tot atatia, doar ca vei avea si tu idee ... care sunt.
Eu apreciez o calitate cu totul si cu totul aparte la prietenii mei ... imi spun transant cand cred ei ca gresesc.
Nu din satisfactia aceea perversa pe care o au multi cand ratez pe blog o virgula.
Ci din grija aceea rara ca nu cumva o eroare sa imi puna ...punct.
Cand toata lumea te lauda habar nu ai de capul tau! ... Esti foarte atent la pericolele lumii si la oportunitatile ei ... dar nu mai vezi pericolele din tine. Oportunitatile din tine. 
(...) Te crezi indestructibil. Nu esti.

preluare raduf.constantinescu

11.11.13

rusii stiu cum e cu viata

O vorba pe care am trait-o: "Oamenii supravieţuiesc nu prin grija față de ei inşişi, ci prin iubirea celorlalţi faţă de ei."
Lev Tolstoi

10.11.13

senzatie de duminica

pe trenul Bv-Buc citeam dintr-o revista de psihologie si eram relativ absorbita in cum daca te lasi stimulat de competitia cu ceilalti si de insemnele a ceea ce (aparent) te face sa te simti puternic (bani, masini, IT stuff...) ajungi curand sa cunosti reversul medaliei: vulnerabilitatea la neputinta si pierderea controlului.
si aud din dreapta mea vocea unei doamne entuziaste care imi zice (probabil pentru a doua oara, dar nu auzisem eu): "ati vazut?"
"ce anume?", intreb buimaca.
"crucea de pe Bucegi ... e luminata" si zambeste indicandu-mi cu privirea unde sa ma uit.
ma ridic de pe scaun si ma indrept inspre geamul doamnei si intr-adevar, se vedea ft frumos crucea de pe Bucegi. zambesc si eu.
"imi cer scuze ca v-am intrerupt de la citit, dar trebuia sa spun cuiva. bucuria pe care o aveam era prea mare sa o tin numai pentru mine si sa n-o impartasesc"
nu m-am mai putut concentra la nimic din ce citeam ... oricat de interesant ar fi fost.
am ramas uitandu-ma pe geam cu un zambet tamp... nu vedeam crucea de unde eram eu, dar tocmai fusesem elementul care facut bucuria sincera a unui om sa fie completa.

8.11.13

ce ne e scris, in frunte ne e pus

motiv pentru care
noi nu putem ști niciodată
ce ne e scris.

decat dacă ne privim în oglinda,
dar asta ar însemna să știm a citi
invers. 

așa că n-avem încotro
și-i tot întrebam pe alții.

din afara noastră se vede mult mai clar
spre ce ne îndreptăm.



ivcelnaiv

4.11.13

reali tate/zam

Analizand cu sau fara voie realitatile in care ne scaldam existentele (noi, "recuzita", dar mai ales cei casatoriti), nu am putut sa nu ma intreb la un moment dat: cum este posibil ca barbatii insurati sa flirteze aproape mai abitir decat cei mai convinsi burlaci?

Si m-am lamurit: pentru ca in loc sa considere ca odata cu pasul facut au castigat totul, ei nu pot vedea decat ceva-ul  pierdut. Cu alte cuvinte, pentru ca s-au nimerit in locul nepotrivit la momentul nepotrivit.

1.11.13

interviu cu viata

- de ce esti singura? esti chiar atat de pretentioasa?
- nu. dar sunt putini oameni ca lumea.